Sunt sigur ca va aduceti aminte de Eduard! Anul trecut l-am fotografiat pentru prima data, el fiind atunci un mic bebe inca, de aceea m-am bucurat nespus ca ne-am intalnit  din nou, pentru a treia oara (deoarece cu ocazia primei mari sarbatori din viata lui, Craciunul) a mai avut loc o sedinta foto intr-o atmosfera deosebit de familiala. De data aceasta, am hotarat sa tinem sedinta foto in Oradea si desi a avut un caracter “urban”, cred ca reusit foarte bine, vesela si prietenoasa.

Pe malul Crisului, Eduard a incercat sa isi “stabilizeze” primii pasi, iar cateva baloane colorate au fost de ajuns ca sa ii vedem in ochisorii stralucitori, satisfactia fara margini.

Nici macar pentru o clipa nu si-a luat privirea de pe lentila aparatului de fotografiat, mi-a urmarit si cea mai mica miscare cu o curiozitate fara masura si doar baloanele din sapun de diverse culori ale curcubeului  i-a putut atrage atentia. Astfel, la sfarsitul sedintei foto, putin obosit, s-a cuibarit linistit  in bratele parintilor si toti impreuna, odihnindu-ne pe malul apei, am savurat ultimele luminile rosiatice ale apusului de soare.

Iulia, fetita Agotei si a lui Silviu, are deja mai mult de un anisor. Ne-am intalnit cu ei intr-o zi de vara deosebit de calduroasa si am pornit-o impreuna pe dealurile Oradiei, cautand locul ideal pentru a petrece o dupa-amiaza funny. Nu am avut nevoie de altceva decat de buna-dispozitie si veselia cu care am pornit in aceasta mica aventura si bineinteles de o uriasa ACADEA!

Iulia, nu a gustat pana in acel moment “dulciuri”, de aceea la inceput a privit acadeaua cu mirare , nestiind ce sa faca cu ea, dar dupa o mica “gustare” a miraculoasei bunatati, pentru nimic in lume nu ar mai  fi dat-o inapoi! Am fotografiat-o pe micuta Iulia cu mare placere, deoarece si ea a fost deosebit de degajata si comunicativa, nu a prea interesat-o de lentila care a fost tot cu “ochii” pe ea.

Lanul de grau care a servit in final ca scena pentru fotografierea acestei fericite familii, cu luminile soarelui care se pregatea sa apuna, a fost o exceptionala alegere pentru a “prinde” pe cei trei simpatici in pozitii foarte poznase si pline de umor.

A fost o adevarata delectare aceasta sedinta foto, a fost o placere sa va fotografiez familia voastra draga Agota si Silviu si va felicit pentru fermecatoarea Iulia, dorindu-va nenumarate clipe fericite impreuna!

Cu Ioana si Cristian ne-am intalnit intr-o zi destul de “aglomerata” a saptamanii. Cateva minute au fost de ajuns pentru a ne simti foarte bine impreuna, poate chiar datorita personalitatii Ioanei, foarte vesela si lejera, astfel si inspiratia iti vine mult mai usor! Aceasta voiosie si degajare a caracterizat si ziua nuntii, la coafor si cosmetica ne-am distrat de minune.

Mai rar asa o mireasa care sa nu se sperie de “cativa nori intunecosi” care sunt pe cer in” Ziua cea Mare”

Bineinteles ca si in timpul pregatirii lui Cristian pentru marele eveniment, ploaia nu a avut de gand sa se opreasca, dar ca noroc, la cununia civila, norii au inceput sa dispara.

Dupa casatoria religioasa, deoarece cerul a fost inca  acoperit  de nori, am ales ca scena pentru fotografiere, un  restaurant italian foarte placut, Trattoria di Toscana…

Seara, petrecerea s-a tinut la Hanul Pescarilor, unde eleganta si armonia au fost caracteristice, cu trasura, focul de artificii de la miezul noptii…

Ioana si Cristian aceasta Armonie si Fericire sa va conduca in toata viata!

Cu o saptamana inainte de nunta, ne-am intalnit pentru ultimele “finisari” si cateva poze, cu viitoarea pereche-Corina si Cristi. I-am cunoscut din vedere, dar cu adevarat, cu ocazia fotografierii de nunta i-am putut “vedea” mai bine- o pereche fericita, tinara, putin retinuta…a fost o placere sa ii fotografiez:)

Intr-o zi insorita de mai, care a inceput cu pregatiriile miresei,  a urmat casatoria civila si cea bisericeasca si in final, bineinteles, sesiunea foto.

Prima “statie” a fost o mica pensiune despre care la prima vedere nu ai spune ca e foarte impresionanta,dar orgia de lumini de care am avut parte, ne-a demonstrat ca a fost o alegere deosebit de potrivita. Inaintea petrecerii de seara am mai “vizitat” curtea unei fabrici parasite, dar din pacate nu am avut prea mult timp sa ne desfasuram, deoarece nuntasii zgomotosi au inceput sa se adune, dar sincer, nu ne-a parut rau pentru ca distractia care a urmat ne-a consolat din plin, cu atmosfera degajata si placuta.

Nu putem altceva, Corina si Cristi, decat sa va uram Multa Fericire Impreuna!…

La cateva zile dupa nunta, deoarece timpul a fost superb, am hotarat sa recuperam  ceea ce nu am putut termina in timpul nuntii, astfel impreuna cu mirii am pornit inapoi in satucul natal pentru a tine sedinta foto in acele deosebite locuri. Putin fard, rochia de mireasa proaspat spalata si buchetul care a fost la fel de minunat ca si in ziua nuntii…. si am pornit la treaba! Motto-ul sedintei ar putea fi : nunta si viata de la tara, privite “cu alti ochi”. Printre ruinele unei case, soarele stralucind printre ramurile castanilor uriasi am reusit sa ne contopim perfect in linistea naturii. Dar sa lasam fotografiile sa dezvaluie TOTUL!…

Pe Edina si Bela ii cunoasteti deja de la minisedinta foto dinaintea nuntii. Cu ei am inceput acest sezon 2010, cu nunta lor la care au luat parte foarte multi invitati. Sincer sa spun, am fost putin emotionati si nerabdatori, deoarece pana acum nu am avut ocazia sa participam la o nunta de asemenea “dimensiuni”. Dupa pregatirile de rigoare (manichiura, coafor si cosmetica!), pe un timp superb am pornit din Oradea spre Hodos (un satuc mic nu departe de Oradea), locul natal al Edinei. Caracteristic acestor sate e linistea naturii si ospitalitatea oamenilor si nu in ultimul rand pastrarea traditiilor, ceea ce mi-a placut foarte mult.  A fost o adevarata nunta sateasca, mireasa in compania domnisoarelor de onoare, luand parte la ultimele ajustari pentru ca totul da fie in ordine, iar mirele luandu-si “ramas bun” de la parinti in cadrul unui pranz familial. Cununia de la biserica din Hodos, s-a desfasurat urmand traditiile satesti. Din pacate ploaia si-a spus si ea cuvantul, impiedicandu-ne sa ne desfasuram asa cum ne-am fi dorit, astfel fotografierea mirilor am amanat-o pe altadata. Draga Edina si Bela, va dorim MULTA FERICIRE impreuna si distractie placuta in voiajul de nunta!

Saptamana in care am luat parte la workshop s-a dovedit a fi foarte aglomerata, dar totodata si palpitanta! Am inceput cu fotografierea statuetelor din bronz, sedinta foto de nunta in cadrul workshop-ului la Budapesta, iar dupa toate acestea “ca recreere” a urmat o deosebit de prieteneasca fotografiere a unei familii si a fetitei lor de numai 6 saptamani. Cele cateva ore petrecute cu familia Hegyi au fost foarte placute, vesele si ne-au dus putin inapoi in timp-cand i-am vazut pe cei doi bobocei-Botond, baietelul de 2ani jumatate, un adevarat perpetuum mobile si Fruzsi -minunata fetita de 6 saptamani. Adrienne-mandra mamica, provoaca invidie in randul tinerelor, pentru energia cu care are grija de cei doi micuti. Dar secretul acestei “nesfarsite” energii, e legatura armonioasa la care contribuie si Misi, fericitul tata si sot, si care asigura sprijinul mamei in ficare moment din zi.
Sedinta foto  a inceput putin “anevoios”, din cauza ca Botond, un pic rusinos, un pic fastacit, s-a dat mai greu batut in fata obiectivului, dar dupa mai multe incercari ne-am imprietenit, astfel “portretele” au reusit foarte “vesele” (acest succes se datoreaza si faptului ca ne-am avantat impreuna in jocul cu masinute, ca doi prieteni, el a devenit mai indraznet, iar eu…m-am simtit din nou copil….Ce sa-i faci, sunt lucruri care ne insotesc permanent in viata!). Cat despre Fruzsi, nu a fost prea incantata  de “ochii” care s-au concentrat asupra ei, a fost putin speriata  de aparatele de fotografiat dar in final, am reusit sa-i “prindem” si cateva “pozitii fara lacrimi”!
Ador fotografiile de familie! Sper ca am reusit sa redau fericirea si armonia acestei familii, in viata careia, macar pentru cateva clipe, am avut placerea sa iau parte. M-am simtit cu adevarat ca un membru de familie! Pentru aceste ore de neuitat, va multumesc din suflet si va doresc ca aceasta FERICIRE sa fie FARA SFARSIT!